Incepem astazi o calatorie prin locurile faine de vizitat in Bucuresti, capitala tarii. Intemeiat, probabil, catre jumatatea secolului al XIV-lea, intr-o regiune bogata in urme de asezari preistorice, dar fara faima statornicita in povestea Descalecatoarei, targul ce avea sa se cheme mai tarziu Bucuresti e pomenit, in cele mai vechi documente, cu numele de Cetatea Dambovitii. Denumirea de cetate a Bucurestilor apare pentru intaia oara intr-un hrisov al lui Mircea cel Batran din 1401; iar Capitala, sau scaun de domnie, cum i se spunea altadata, n-avea sa devina decat spre sfarsitul veacului al XV-lea, dupa ce, o vreme, isi impartise aceasta cinste cu vecina mai batrana, Targovistea.
“Iesit din samburele modest al catorva uliti cu case marunte si pravalii sarace, grupate in jurul cetatii care era Curtea Domneasca, treptat intins pana a acoperi o suprafata egala aproape cu a Parisului, Bucurestii pastreaza astfel in intreaga lor fiinta -in trudnica serpuire a strazilor vechi, in atatea garbove ziduri de biserici- nu numai imaginea graitoare a vicisitudinilor suferite, dar ceva din vointa de a fi din care s-a ridicat” (Bucuresti, Ghid istoric si artistic, Grigore Ionescu, 1938).
Va propuneti asadar sa vizitati principalele obiective turistice ale Bucurestiului. Vi le prezentam in continuare, nu inainte de a va recomanda doua resurse online unde veti regasi informatii despre bogata istorie a acestui oras: Wikipedia si harta monumentelor istorice din Bucuresti.
Muzee si Palate in Bucuresti
Casa Poporului / Palatul Parlamentului, a doua cladire administrativa din lume ca dimensiuni, cea mai grea si mai scumpa cladire administrativa din lume. Se afla pe strada Izvor nr. 2-4 (acces google maps). Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Muzeul National de Istorie, cel mai important muzeu al Romaniei, cu obiecte din preistorie pana in perioada contemporana. Se afla pe Cala Victoriei 12 (acces google maps). Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Muzeul National de Arta, este cel mai important muzeu de arta din tara cu cea mai mare colectie de picturi. In portofoliu veti regasi lucrari de El Greco, Veneziano, Memling, Bruegel, Monet, Tintoretto sau Rubens. Galera de arta romaneasca este impartita in 11 sali si reuneste lucrari de Aman, Grigorescu, Tattaarescu, Storck, Pallady, Ressu, Baba si multi altii. Se afla pe Calea Victoriei 49-53 (acces Google Maps). Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Muzeul National de Arta Contemporana, cunoscut sub acronimul MNAC, promoveaza nume relevante ale artei contemporane romanesti si artisti internationali de renume.Se afla pe strada Izvor 2-4, Aripa E4 in incinta Palatului Parlamenutului (Intrarea se face prin Calea 13 Septembrie – acces Google Maps). Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Palatul si Muzeul National Cotroceni, un loc istoric de peste patru sute de ani, edificat în spiritul baroc, specific civilizatiei occidentale europene a acelor vremuri. Se afla pe Bulevardul Geniului nr.1 (acces Google maps). Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Muzeul Colectiilor de Arta, este parte a Muzeului National de Arta, contine 44 de colectii donate incepnad cu 1927, in cele 3 corpuri ale cladirii: arta romaneasca moderna si populara, picturi, grafica, sculptura si arta decorativa occidentala sau orientala. Se afla pe Calea Victoriei 111. Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Muzeul Municipiului Bucuresti are în componenta sa 12 muzee si case memoriale, printre care:
- Palatul Sutu este una dintre cladirile aristocrate cele mai vechi din Bucuresti ce a ramas nemodificata timp de 150 de ani. Se afla pe Bd. I.C. Bratianu, nr. 2
- Pinacoteca momentan se organizeaza in cadrul Palatului Sutu. Se afla pe Bd. I.C. Bratianu, nr. 2, pana la deschiderea Palatului Dacia-România (pe strada Lipscani nr. 18-20)
- Muzeul „Palatul Voievodal – Curtea Veche“ dateaza inca din secolul al XIII-lea fiind un monument medieval cu valoare istorica. Se afla pe strada Franceza nr. 25-31
- Muzeul Memorial „C.I. si C.C. Nottara” – temporar inchis pentru relocare – contine colectia familiei Nottara. Se afla pe B-dul Dacia, nr. 105 urmand sa se mute pe Bd. I.C. Bratianu nr. 2
Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, inaugurat in 1936, in prezenta Regelui Carol al II-lea. Aici puteti vedea o expozitie permanenta cu 380 de monumente pe o suprafata de 14 ha. Se afla pe soseaua Kiseleff nr. 28-30. Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Muzeul de Istorie Naturala “Grigore Antipa”, redenumit in 1933 dupa cel care l-a administrat 51 de ani, renovat ulterior cu o investitie de 13 milioane de dolari si redeschis in 2011. Se afla pe soseaua Kiseleff nr. 1 . Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Case Memoriale din Bucuresti
Casa Ceausescu, resedinta vreme de 24 de ani a sotilor Ceausescu. Include o expozitie cu tablouri semnate de pictori precum Octav Bancila, Camil Ressu, Rudolf Cumpana. Se afla pe Bulevardul Primaverii, nr. 50. Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Casa Filipescu-Cesianu / Muzeul Varstelor, resedinta a catorva familii aristocrate din Romania din perioada Belle Epoque. Se afla pe Calea Victoriei nr. 151 . Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Colectia Memoriala Maria Filotti, deschisa publicului in 1965, contine colectia de obiecte personale tablouri si fotografii documentare. Se afla pe strada Vasile Parvan nr. 12 .
Colectia de Arta Plastica Frederick si Cecilia Cutescu – Stork, expune o colectie de sculpturi, picturi si desene ce apartine familiei Cutescu-Stork. Pictorita Cecilia Cutescu Stork a fost prima femie profesor din Europa intr-o academie de arta. Se afla pe strada Vasile Alecsandri 16.
Muzeul Memorial Dimitrie si Aurelia Ghiata, unde veti gasi o colectie de pictura, desene si documente ce apartin pictorului dar lucrari de arta decorativa si textila ce apartin sotiei. Se afla pe strada Dr. Clunet nr. 14.
Casa Memoriala Tudor Arghezi – Martisor, casa in care a locuit unul dintre cei trei mai inovatori ai limbajului poetic romanesc. Se afla pe strada Martisor 26 . Aflati detalii suplimentare, program si tarife de rezervare pe site-ul oficial
Manastiri din Bucuresti
Manastirea Antim, cu hramurile Duminica Tuturor Sfintilor si Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul, ctitorie a sfantului Antim, cu racla cu particele din sfinte moaste. Biserica mare in stil brancovenesc, cu sculpturile din piatra ale tamplei, ale picioarelor coloanelor si ale ancadramentelor, precum si fresca, executate dupa schitele ctitorului, Sfantul Antim Ivireanul, Mitropolitul Ungrovlahiei (1708-1716). In manastire a functionat prima biblioteca din Tara Romaneasca, unde Tudor Vladimirescu si-a redactat proclamatiile catre tara. Se afla pe strada Antim, numarul 29. Aflati detalii suplimentare pe site-ul manastirii
Manastirea Christiana, cu hramurile Pogorarea Sfantului Duh, Sfintii Apostoli Petru si Pavel, Sfantul Antipa de la Calapodesti si Nasterea Maicii Domnului. Aici se afla o racla cu sfinte moaste. Aici functioneaza un asezamant social pentru persoane in varsta. Se afla pe Soseaua Pipera, nr. 49. Aflati detalii suplimentare pe site-ul manastirii
Manastirea Duminica Sfintilor Romani, cu hramurile Duminica Sfintilor Romani si Sfantul Cuvios Teoctist. Asezamantul este ctitoria Patriarhului Teoctist. La demisol este amenajat un paraclist cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului. Se afla pe Soseaua Oltenitei, nr. 255
Manastirea Plumbuita, cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Constructie inceputa de Petru Voda in 1560 si terminata de Alexandru al II-lea Mircea si Mihnea Turcitul. Numele provine de la faptul ca multa vreme biserica a fost acoperita cu tabla de plumb. O legenda spune ca Matei Basarab, avand nevoie de ghiulele, a dat la topit plumbul respectiv. Aici a functionat prima tiparnita din Bucuresti, in 1573. Se afla pe strada Plumbuita nr. 58. Aflati detalii suplimentare pe site-ul manastirii
Manastirea Radu Voda, cu hramul Sfanta Treime si Sfanatul Ierarh Nectarie Taumaturgul (in biserica se afla o particica din mostele Sale). A fost ctitorita cu hramul “Sfanta Troita” de catre Voievodul Alexandru al II-lea Mircea. Planul si formele bisericii sunt inspirate din cele ale Catedralei Episcopale de la Curtea de Arges, cu diferenta ca materialul de constructie este caramida, nu piatra. In interior se afla mai multe pietre de mormant, una dintre cele mai vechi fiind cea a lui Vlad Voievod, fiul lui Mihnea Turcitul. Mormantul ctitorului se gaseste pe dreapta, in nisa dintre naos si pronaos. Se afla pe strada Radu Voda, nr. 24A. Aflati detalii suplimentare pe site-ul manastirii
Manastirea Stavropoleos, cu hramurile Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Sfantul Iustin Martirul si Filosoful si Sfantul Atanasie cel Mare. Vechi asezamant monahal cu o linie arhitecturala brancoveneasca desavarsita, ctitorie a Arhimandritului Ioanichie din Epir, in timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat, finalizata la 1724. Aici se afla o impresionanta colectie de carte si obiecte vechi bisericesti. Se afla pe strada Stavropoleos, nr. 4. Aflati detalii suplimentare pe site-ul manastirii
Manastirea – Schitul Darvari, cu hramurile Sfintii Imparati Constantin si Elena si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Oaza de liniste in mijlocul Bucurestiului, cu pictura executata in fresca de pictorul Keber (1934) si restaurata de parintele Sofian Boghiu (1989). Ctitorie a caminarului Mihail Darvari si sotiei sale Elena, la 1834. Se afla pe strada Schitul Darvari, nr. 3. Aflati detalii suplimentare pe site-ul manastirii
Manastirea – Schitul Magureanu, cu hramurile Intrarea Maicii Domnului in Biserica, Sfantul Ierarh Visarion si Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon. Schit de calugari pe locul unei mai vechi biserici, ctitorie a marelui logofat Constantin Vacarescu. Pictura realizat in curent realist de Gheorghe Ioanide. Se aflaa pe bulevardul Schitul Magureanu, nr. 14
Manastirea – Schitul Maicilor, cu hramurile Buna Vestire si Sfanta Cuvioasa Parascheva. Ridicata in 1726, in vremea voievodului Nicolae Mavrocordat, de Tatiana Hagi Dina. Stramutata in 1982 pe o distanta de 245 metri. Renumita pentru icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, daruita de ctitora sfantului lacas. Se afla pe strada Mitropolit Antim Ivireanu, nr. 49.
Biserici Crestin-Ortodoxe din Bucuresti
Biserica Alba, cu hramurile Sfantul Ierarh Nicolae, Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul, Sfantul Mare Mucenic Haralambie. Ctitorie de la inceputul secolului 18 a Visei Jupaneasa din Bajesti, refacuta de marele clucer Nicolae Traznea, la 1827. Pictura de Gheorghe Tattarescu, in tehnica ulei, la 1873. Icoane de mare valoare aflate in pronaos la intrarea in biserica (Mantuitorul si Maica Domnului). Catapeteasma lucrata in stil oriental, in lemn de tei, la Venetia. Aflata pe Calea Victoriei, nr. 110
Biserica Andronache, cu hramul Sfantul Mucenic Gheorghe. Ctitorie a lui Gheorghe Niculescu-Andronache de la 1905, desemneaza inceputul dezvoltarii cartierului omonim. Constructie in stil bizantin si pictura in ulei, in stil neo-clasic, de Oreste Cantini. Aflata pe strada Peris, nr. 10
Biserica Apostol, cu hramurile Sfintii Imparati Constantin si Elena, Sfanta Filofteia, Sfantul Nicolae si Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Biserica ctitorie a lui Constantin Potoceanul si sotiei sale Maria, din 1763-1765. Pictura in fresca de Ioan Erei Zugravu, refacuta in 1894 de Tattarescu si Trambitescu si spalata in 1924 de Martinovici. Aflata pe strada Nerva Traian, nr. 18A
Biserica Amzei, cu hramurile Buna Vestire, Sfantul Ierarh Nicolae si Sfintii Imparati Constantin si Elena. Ctitorie de la 1807 a lui Amza Naescu, Dimitrie si Dionisie Darjescu (din timpul carora se pastreaza pomelnicul, ale carui slove sunt sepate pe o lespede de piatra din curtea bisericii). Biserica in stil eclectic, de scoala academica franceza. Iconostasul, amvonul si stranele din stejar realizate de sculptorul Gheorghe Babic. Aflata pe strada Biserica Amzei, nr. 12
Biserica Balta Alba, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului si Sfantul Corneliu Sutasul. Numele Parohiei Balta Alba este legat de un moment de trista amintire din istoria Bucurestiului evocat de marele om politic Ion Ghica, intr-una din scrisorile sale catre Vasile Alecsandri, in care mentiona faptul ca in aceasta zona, care pe atunci se afla la marginea Bucurestiului si se numea Dudesti-Cioplea, au fost ingropate miile de victime ale cumplitei epidemii de ciuma din timpul lui Voda Caragea, deci pe la 1812 – 1813. Din cauza caldurilor, pentru a preveni pericolul raspandirii molimii, s-au turnat peste cei decedati si chiar peste cei aflati in agonie mari cantitati de var nestins. Venind ploile torentiale de vara, acest var s-a stins si s-au creat balti de culoare alba, fapt de la care se spune ca ar proveni aceasta denumire de „Balta Alba“. in memoria celor secerati de molima atunci, acest nume l-a luat cartierul actual, dar si parohia infiintata in aceasta zona in 1938 (sursa informatii: site-ul bisericii. Catapeteasma executata la Manastirea Plumbuita. Aflata pe strada Branesti, nr. 3
Biserica Basilescu, cu hramurile Sfanta Ecaterina si Sfantul Ierarh Nicolae. Ctitorie a lui Nicolae Basilescu, cel care, in 1898, creeaza primul cartier organizat din punct de vedere urbanistic, Bucurestii Noi. Pictura interioara a fost executata de pictorul danez Age Exner, cu aceeasi tehnica si stil ca si la biserica Manastirii Curtea de Arges, Sfintii Trei Ierarhi din Iasi si Biserica Manastirii Sinaia. Aflata pe bulevardul Bucurestii Noi, Nr. 116
Biserica Batistei, cu hramurile Sfanta Ana si Sfanta Cuvioasa Parascheva , lacas emblematic pentru a doua jumatate a secolului 18, ctitorie straveche, din vremea domniei lui Matei Basarab. Numele provine de la o balta din apropiere, unde se adapau vitele, denumita “bateliste” sau “batiste” (sau, potrivit lui Nicolae Iorga, de la Baptista (Batiste) Vevelli (sfetnicul si prietenul lui Radu Mihnea Voda). I-a inspirant pe pictorii Carol Popp de Szatmary si pe Domenico Preziosi. Aflata pe strada David Praporgescu, nr. 2
Biserica Baneasa, cu hramurile Sfintii Trei Ierarhi si Sfantul Ierarh Nicolae. Ctitorie din 1792, a Ecaterinei Vacarescu (terminata de Ienachita Vacarescu, care a construit si un conac aici, intre timp demolat). Zidul protector a fost construit in 1939, odata cu amenajarea soselei Bucuresti-Ploiesti. Aflata pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, nr. 6-8
Biserica Barbatescu Vechi, cu hramul Sfantul Nicolae. ctitorie din 1820, cu numele provenind de la boierii Barbatesti. Aici s-a introdus pentru prima oara in Bucuresti, in 1936, cantarea in comun. Aflata pe strada Barbatescu Vechi, nr. 1
Biserica Boteanu – Ienii, cu hramurile Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si Sfanta Mucenita Varvara. Ctitorie de la 1862 a jupanului Mihul. Numele de Brad-Boteanu (cum se numea pana la cutremurul din 1977) provine de la un brad mai inalt de langa biserica, dar si de la mahalaua Boteanului din apropiere. Numele Ienii a fost prelut de la vechea biserica Ienii, monument istoric din 1613, demolata de cutremurul din ’77. Aici se afla o particica din moastele Sfantului Ioan Iacob de la Neamt. Aflata pe strada Boteanu, nr. 8
Biserica Bucur Ciobanul, cu hramul Sfintii Atanssie si Chiril, arhiepiscopii Alexandriei. Despre aceasta biserica, al carei nume este legat de cel al legendarului intemeitor al orasului Bucuresti, Nicolae Iorga spunea: “daca legenda ii asaza locuinta pe dealul de la Radu-Voda, numind biserica lui Bucur paraclisul de cimitir al calugarilor manastirii lui Alexandru Voda Mircea si a nepotului de fiu, Radu, aceasta inseamna siguranta populara, pastrata prin viu grai, de la o generatie la alta, ca acolo e leaganul cetatii”. Aflata pe strada Radu Voda, nr. 33
Biserica Caramidarii de Jos, cu hramurile Sfantul Mucenic Trifon, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe si Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Ctitorie a lui Carol al II-lea, Reginei Elena si Principelui Mihai, Generalului Eraclie Nicoleanu si epitropului Vasile Marinescu. Pictura in fresca de Dimitrie Belizarie. Aflata pe Calea Piscului, nr. 3
Biserica Casin – Parcul Domeniilor, Paraclis patriarhal, cu hramurile Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si Sfanta Mucenita Ecaterina. Ctitorie a preotului Dumitru Manta in nou infiintatul cartier Parcul Domeniilor, la 1938. Arhitectura impresionanta, ce imbina stilul muntenesc brancovenesc cu cel bizantin si o frumoasa pictura murala in mozaic si catapeteasma de marmura. Aflata pe bulevardul Marasti, nr. 16
Biserica Coltea, cu hramurile Sfintii Trei Ierarhi si Sfanta Cuvioasa Parascheva. Una dintre cele mai vechi biserici ale Capitalei, facand parte din Ansamblul fostei Manstiri Trisfetitele. Ctitorie a spatarului Mihai Cantacuzino. Adaposteste icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, donat bisericii in anul 1786 de catre domnitorul Nicolae Mavrogheni. Aflata pe bulevardul I.C. Bratianu, nr. 1
Biserica Costeasca, cu hramurile Invierea Domnului si Acoperamantul Maicii Domnului. Ridicata in 1946, initial ca lacas greco-catolic. Aflata pe strada Navigatiei, nr. 54
Biserica Cutitul de Argint, cu hramul Schimbarea la Fata. Ctitorie a lui Radu Balasache, Pavel si Stanca Udrea. Este construita dupa modelul Bisericii Sfantul Nicolae – Domnesc din Iasi. Aflata pe strada Cutitul de Argint, nr. 1
Biserica Dichiu, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului si Sfantul Ierarh Nicolae. Numele provine de la ctitori: un arhimandrit (“dichiu” de la Sfanta Mitropolie) si un credincios Tirchila. Este monument de arta brancoveneasa. Aflata pe strada Icoanei, nr. 72
Biserica Delea Noua – Calist, cu hramurile Buna Vestire, Sfantul Mucenic Valentin (cu sfinte moaste) si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Ctitorie de la 1871 a Arhiereului Calist Stratonichias, Vicar al Sfintei Mitropolii, cu catapeteasma lucrata la Manastirea Ghighiu. Pictura realizata de Gheorghe Tatarascu. Aflata pe strada Delea Noua, nr. 1. Aflati detalii, program liturgic si contact pe site-ul bisericii
Biserica Doamnei, cu hramurile Intrarea Maicii Domnului in Biserica si Sfantul Mucenic Elefterie. Ctitorie de la 1683 a Doamnei Maria, sotia lui Serban Cantacuzino. Aici se pastreaza numeroase bunuri de patrimoniu, printre care o icoana de secol al XVII-lea, un Sfant Epitaf de la 1683, stranele si tronul arhieresc originale. Biserica mai pastreaza sfinte vase de patrimoniu din argint si aurite, icoane de pe catapetesme din diferite perioade si carti vechi de cult. Aflata pe Calea Victoriei, nr. 28
Biserica Dobroteasa, cu hramurile Buna Vestire, Sfanta Cuvioasa Parascheva si Sfanta Mucenita Filofteia. Denumirea de Dobroteasa, cuvant slavo-roman, inseamna Maica cea Buna. Biseria ctitorita la 1730 a fost daramata si rezidita la 1892. Cladirea actuala este o constructie monumentala de zid masiv, de factura munteneasca, de origine bizantino-sud-dunareana. Naosul si pronaosul bisericii sunt impodobite cu cateva icoane de o mare frumusete si valoare artistica. Aflata pe bulevardul Mircea Voda, nr. 35
Biserica Domnita Balasa, cu hramurile Inaltarea Domnului si Sfintii Martiri Brancoveni. Ctitorie a Domnitei Balasa din 1743 (in biserica se afla mormantul ei, a sasei fiica a Sfantului Voievod Constantin Brancoveanu). In curte, statuia Domnitei Balasa, realizata de Carol Storck. In biserica se afla si particele din moastele Sfantului Grigorei de Nyssa. Aflata pe strada Sfintii Apostoli, nr. 60
Biserica Flamanda, cu hramurile Sfantul Haralambie si Adormirea Maicii Domnului. Biserica a fost lacasul de inchinare al breslei croitorilor din Bucuresti. Poseda carti vechi, un chivot de la 1849, o icoana cu inscriptie de la 1825. Aflata pe strada Olimpului, nr. 17
Biserica Foisor, cu hramurile Nasterea Maicii Domnului si Sfantul Trifon. Numele de foisor ii vine de la foisorul care a facut parte din corpul palatului domnesc, zidit de Doamna Smaranda. Pictura fresca in stil bizantin brancovenesc. Aflata pe strada Foisorului, nr. 119
(sectiune in editare)
Biserici Catolice din Bucuresti
Biserica Alba, cu hramul , aflata pe strada
(sectiune in editare)
Alte Lacasuri de Cult din Bucuresti
Sinagoga Iesua Tova,
Sinagoga Mare,
Templul Coral cu orga,
Templul Unirea Sfanta (1850), transformat in muzeu de istorie a comunitatii evreiesti din Romania,
(sectiune in editare)
Monumente din Bucuresti
Arcul de Triumf (1935-1936),
Monumentul Aerului (1937, sculptor F.L.Gova)
Monumentul Avantul Tarii (1924, arhitect A. Culina)
Monumentul Eroilor Aerului (1930-1935, sculptori Lidia Kotzebue si Iosif Fekete)
Monumentul Eroilor Francezi (1920, sculptor Ion Jalea)
Monumentul Eroilor Patriei (1957)
Monumentul Eroilor Pompieri din Dealul Spirei (sculptor Vladimir Hegel)
Monumentul Eroilor Sanitari (1932, sculptor Raffaello Romanelli)
Monumentul Leul (1926, sculptor Spiridon Georgescu)
Monumentul I. Ghe. Duca (1924, sculptor Dimitrie Paciurea si Filip Marin)
Monumentul C.A. Rosetti (1890, sculptor Vladimir Hegel)
Monumentul Km 0 (1998)
Statuia Spatarului Mihai Cantacuzino (1865-1869, sculptor Karol Storck)
Statuia lui Constantin Brancoveanu (sculptor Oscar Han)
Parcuri si Gradini Publice din Bucuresti
Parcul Herastrau
Parcul Cismigiu
Parcul Carol
Parcul Plumbuita
Parcul Tineretului
Parcul Titan
Parcul Gradina Icoanei
Parcul Ioanid
Gradina Botanica
Gradina Zoologica
Circul Globus
(sectiune in editare)
Loc al contrastelor si al ineditului, Bucurestiul nu va inceta niciodata sa impresioneze prin mostenirea culturala, prin locuri surprinzatoare si peisaje unice, pe care va invitam sa le descoperiti, pe parcursul unei calatorii prin Micul Paris.
